Cel mai frumos lucru din lume, este sa iubesti si sa fi iubit!

M-am trezit cu tine in suflet,
cu inima plina de tine,
fara sa-ti stiu mirosul,
fara sa te sarut,
fara sa te ating, doar cu gandul,
atat.
Mai departe,
nu tine de mine,
nu mai am forta,
nu mai e nimic,
plec in multime,
ma pierd.
(Poveste – Roxana Stefan)

*****

*****

Te mangai cu umbra iar Tu ma privesti prin ochii adanci ai stelelor, in lampadarul Lunii... trecut demult de miezul noptii, esti prin astazi si ieri si maine, pasii ce ma poarta in infinit. Hai! Spune
luminii unde sa se opreasca si intunericului unde sa stea in genunchi... atarna din nou pe perete, in vechiul cui ruginit, ceasul nostru cu ticait mut! Peretele de catre fereastra fa.l Soare, iar cel pe care apare umbra mea, fa.l luna... aseaza acolo patul si haide sa ne odihnim. Mangaie.mi parul si scalda.mi cu tine ochii... mai departe, nu tine de mine, nu mai am forta, nu mai e nimic.
Fa.ma sa.ti ating din nou gandul, sa.ti impartasesc mirosul Primaverii... sa te ajung cat mai departe, sa te imbratisez cu dorul, dulcelui sarut!