Empty spaces...

Unde esti, sa pot zbura?
Grea e magia cand crezi doar in ea...
De ce nu te-apropii?
Strange-ma-n brate...
Arata-mi lumina,
acopera-mi ochii...
Mangaie-mi buzele ce parca suspina.
otraveste-ma cu dragostea ta!

In spatiile goale, port portiuni de dor… pentru ca am spatiu de locuit prea mare.
Trecerea ta, mi-a lasat gandul la tine… am invatat multe de la toti cei ce trec prin fata ochilor mei fara sa se opreasca. Ganduri care vin, se opresc si asteapta o vreme, dar nimeni nu se urca in ele… privesc pe geam frunzisul batut de vant si de luna si nu ma gandesc la nimic. Sunt un om ce nu-si poate explica multe, de la sunetul surd ce-mi zbiara-n timpane, pana la ghemul cu spatiile goale adunat intr-o viata.Inca mai tin in palma sperantei, pana cazuta din aripa ta… nu-mi desfac degetele intocmai pentru a-o pastra. Intorc ceasul pentru dimineata cand nu vom mai exista… si-mi pun camasa, facuta din tacerea ta. Incerc sa respir, dar imi lipseste aerul... as vrea sa ascult, dar nu inteleg tacerea. Astept fanfara sa-mi cante, in tonurile calde, de care-am surzit!