joi, 16 decembrie 2010

Tresar din somn... cand Tu m-atingi cu umbra!

"Iti caut mana, peste tot o stiu.
Sa-ti intalnesc privirea cum sa fac?
Stiu,
e greu in cant sa te descriu,
dar si mai greu imi este daca tac.

Cand ma atingi simt un fior,
din umbra, incerc clipa sa mi-o iau.
Stiu,
mi-e greu cu tine-n rand sa zbor,
dar si mai greu imi e in loc sa stau."


***



***

Inainte ca ceasul sa fi fost inventat, oamenii traiau mai mult… traiau de la rasaritul pana al apusul Soarelui. Clipa iti rostea mereu numele ca intr-un apel: esti doar un nostalgic nebun copile… e ceasul trei, si-ar trebui sa dormi!Eram atat de rabdator cu clipa, incat n-o alungam deloc si-i raspundeam: nu!!!... voi dormi la rasarit! Astazi nu mai cantam, nu mai zambim, suntem la inceput de anotimp fermecat... totul e atat de firesc in tacerea noastra! Fiecare ne spunem: asa trebuie sa fie... alaturi, umbra albastra. Pentru adevaruri gandite, Eu voi fi Pamantul cu toate pacatele... intre noi, lumea va sta nemiscata ca o padure de sute de ani. Nimeni nu va sti ca suntem tot atat de aproape si ca, seara,sufletul meu, ca tarmul ce se modeleaza din ape... ia forma uitata a trupului tau. Astazi nu ne sarutam, doar ne dorim... suntem la inceput de anotimp fermecat. Apoiadorm pe glasul tau, cu capul sprijinit pe ganduri... imi soptesti adieri de cuvinte si-adormim inghesuiti in noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu