Imi las sub pasi urmele… poate le vei recunoaste!

Cuvant inainte:

Mi-ai rămas dator cu nopţile din două treimi de primăvară, în care am ars egal cu tine şi cu trăirile tale; cu câteva răspunsuri sincere la întrebările pe care nu le-am rostit, deşi m-ai invitat să o fac (cu„delicata eleganţa” din momentele tale „bune”)în ultimul tău mesaj; cucâteva scuze pentru tot atâtea greşeli de interpretare a felului meu dea fi . Cel mai important: mi-ai ramas dator cu o mare prietenie în care mă încăpăţânez să cred!Regret că timpul sau destinul nu ne-a oferit şansa de a ne cunoaşte mai mult decât puţinul acesta fără consistenţă, prelungind întâmplarea cu neprevazutul, misterul şi emoţia ei , într-un plan mai real, fie şi numai să iţi poţi da seama ca ai greşit creionându-mi,în cele din urmă,un profil străin mie.Nu sper să “recuperez” primăvara şi nici nu ar fi înţelept -este oricum depozitată profund în suflet şi amintiri. Vreau să recuperez doar un gând de bine, pe acela care altădată însoţea dialogurile noastre, puţin din risipa aceea de suflet. Poate acest moment va veni! Atunci când,rememorând acel timp, analizând, fără părtinire şi fără amare resentimente, tot ceea ce ne spuneam, vei reuşi să o priveşti pe cea deacum, cu bunăvoinţa şi simpatia pe care i le ofereai celei de atunci.Poate vei reuşi să recompui sufleteşte tabloul nopţilor duse, acele nopţi pe care le albeam împreună, nopţile în care aveai nevoie de un suflet care să îţi înţeleagă labirinticii paşi, din serile in care deşi“mi-a mers rau şi am luat-o in plin, mă simt, inexplicabil, bine”-cuvintele tale.Poate vei reuşi sau poate nu vei reuşi niciodată!Nu mai caut sursa acelei empatii, a unei rezonanţe sufleteşti care a sunat la acelaşi diapozon. A fost un episod de viaţă interioară, fără vinovăţie şi fără greşeală, atâta vreme cât a aparut fără intenţii şi fără premeditarea de a se îndrepta spre ceva sau altceva.Si nu astept nici un raspuns, doar o reconsiderare a pozitiei tale care, mie cel puţin, mi se pare greşită.Să crezi că există şi prietenii sincere, lipsite de umbra oricărui mărunt şi mizer interes! Sunt acelea care supravieţuiesc oricăror afronturi,oricăror neînţelegeri, oricăror încercări, acelea pe care nu reuşesc să le ucidă nici timpul, nici distanţa, nici orgoliul.Cu mult drag şi infinită prietenie, pentru tine cel veşnic nemulţumit , veşnic aşteptând un suflet sincer şi nereuşind să îl găseşti din atâta otravă, veşnic oscilând între entuziasm grăbit şi la fel de grăbite dezamăgiri;pentru tine, un artist cu suflet special care va primi, cu siguranţă,răsplata de a se împlini şi sufleteşte si profesional(chiar daca îţi pare târziu faţă de ceea ce ţi s-ar fi cuvenit)!

...Ai venit in timp ce eu dormeam ....

Te-ai nascut pe un perete gol,tu chip fraged..Te-ai nascut ca sa-mi tulburi somnul,linistea ..Te-ai nascut din cerul limpede ca sa ma privesti din cerul instelat..Te-ai nascut intr-un nor ca sa ma privesti printr-o picatura de ploaie..Te-ai nascut ca un print cu ochii negrii si ai venit in timp ce eu dormeam,..sa-mi tulburi somnul...

...Imi citesc in pasi ziua de maine. Imi simt in pasi asteptarile.
Imi las sub pasi urmele, poate le vei recunoaste...

Imi citesc in pasi ziua de maine..... Imi simt in pasi asteptarile. Imi las sub pasi urmele… poate le vei recunoaste sa implinesc sfarsitul cautarii mele... Sunt firava… Caci m.a nascut Soarele intr.o toamna...Nu stiu cine sunt.. Pentru ca nu m.au botezat.. Oamenii.....Nu cred in nimic pentru ca sunt Oarba si nu cunosc decat Cerul… Sunt pustie... caci sangele meu nu are Culoare....Ma plang de prea multa tacere… Cand vantul ma invata… Cuvintele.... In fiecare clipa mor cate putin, insa umbra mi.e… Eternitate.
...Intr-o alta viata, noi me-am scris iubirea...
Intr.o alta viata noi ne.am scris iubirea, am scrijelit pe toti peretii sufletelor noastre, fiecare zambet de azi fiecare zambet de maine si fiecare rasarit... Imi pui usor in fiecare dimineata lacrimi de dor si flori albastre de nu-ma-uita in razele luminii care ma deschid... Si de va fi sa nu ajunga asta viata pentru trairile ce ni le.am scris, vom cere inca una si lumii noastre ii vom impleti cununa din flori de vis... E cald la mine.n suflet, te.astept sa vii acolo unde n.ai plecat vreodat' Apoi vom cauta imparatii si vom trai asa cum am visat...

...Nu-ti bate in piatra crucea mea, e doar muntele meu de urcat...

Cineva are un plan mai bun pentru noi... O sa vezi. O sa fie bine... E asa cum trebuie sa fie... Nu ne putem împotrivi...Fii mandra ca esti ceea ce esti ..Mergi inainte si calca frumos in picioare tot ce.ti sta in cale..Ti.am aratat cum sa continui ..fa si tu la fel ..Iti promit ca voi fi acolo mereu pentru tine ...Dar nu uita ai un munte de strabatut.. (..de la mine pentru tine...)

...Strainul meu perfect...

iti intind mana ia.o si foloseşte.o intocmai.nu te feri de ea, e ridicata pentru ca s.o apuci, nu ca sa loveasca....da.mi un deget si.ti innobilez.. la randu.mi, toata mana...si.................zic cum o sa fie ok ! dar .TU.. STRAINULE .. Ai tacut cand te.am strigat in toate limbile pamantului .. Si tacerea ta ...ascundea cuvinte grele ,Stiai bine ca nu au rost ..Ca nu am cum sa le.nteleg..Cum nici tu nu mi.ai deslusit strigatul ...apoi ....incet ....incet.......am devenit treptat ..furati de timp ..

...Cunoasteti reteta?....

azi daca scriu e numai pentru tinecliseele sunt fresh tristesea e intacta.....................Pastrez si.acum intr.un dulap niste ghetuteEu am crescut ... Stau singura aici.Nelinistea nu poate sa ma crute.Of, dac.ar fi copiii pururi mici........................sentinta rostita...(examenul vietii)Juriul tocmai se pregatea ..sa.mi acorde ..nota maximaSi deodata cineva.....m.a recunoscut,Azvarlindu.mi masca,Ce.mi acoperea sufletul!Sentinta fu imediat rostita<>

...Hand, i will find you ...

Mainile mele In mainile tale Impreuna Dincolo si dincoace de Viata si de Moarte....

...Dintre toate culorile, am ales ALBUL! Apoi i-am dat un nume...
VISUL MEU ALB

Albul,Iar sufletele! Sufletele sunt albe, întruchipand puritatea .., sfintenia şi perfectiunea - mireasma curcubeului. Iar omului ii este dat sa sebucure , dar nu de albul ninsorii, ce.i cere si lui sa ningă pesteiubirile dorminde... , ci de acest alb al umanului. Sufletul e sanctuarul sperantei, al frumosului şi.al vieţii. De fapt ce este viaţa? Ceea cevei decide tu sa fie,... chiar daca roata vietii isi urmează cursul, chiardaca nu te cunoaşte nimeni...., te deprinzi să fii multumit cu starea incare te gaseşti!

...Soimul...

Pasarea noptii...Joc un joc cu o miza necunoscuta ;Nici macar nu stiu regula lui...Ma substituie ..soarta...Mi se pare ca trisez cu mine insami ..si nu vreau ..Deschid geamul ..si tot nu se face lumina Nu vad intrebarile rasarind din mine;Mi se pare ca fac parte dintr-un stol de pasari de noapte ..Care emigreaza spre un tarm necunoscut .Poate spre pasari albe..Incerc sa-mi fac trupul scut ,Intrebarilor desarte ce ma patrund ;Ajunsa in tarmul ce ma desparte ,Imi dau seama ca nu mai e noapte;Sunt o pasare alba Si-am mizat pe penajul meu Si am pierdut ...

...Visul...

Mergeam pe alee.Eram singura..Cautam tacerea ..Ai rassarit din umbra copacilor batrani Si m-ai strigat pe nume ......Ne gasisem Am intins mana ca sa.ti simt contactul ..cu faptura ta imaginara ;Si ...m-am trezit singura,..in umbra copacului batran,pustiu ;Tine-ma de mana cu TACEREA !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

...Inca un vis.(dar atat de real )...

Am vrut sa mor...dar m am oprit.Am vrut sa zbor...dar am cazut si m am zdrobit.Am vrut sa fug de fericire...dar calea ei duce spre tine. Cine esti tu...ce suflet ai? Eu spun ca plec...tu mi spui mai stai. Ajutama sa uit de tine Caci mult prea des sa mor imi vine Si de ar fi moartea o scapare... Eu as alege o fara ezitare. Pff..ce noroc amar traiesti tu..suflete hoinar Sa ti intanlesti iubirea care i pe un alt hotar. E asa frumos si atat de bine.. Incat prea des sa mor imi vine Si fac ce fac..si tot mi e dor..vreau langa tine.. Dar nu pot sa zbor..mi e teama ca ma voi zdrobi de tot, De aceea simt ca nu mai pot. Iubitul meu...hmm e doar un vis , Un gand venit din paradis.. E ploaia ce imi stinge focul, Si aduce in acelas timp cu ea si nenorocul... E soarele ..iar eu sunt luna.. Povestea lor o stie toata lumea. Ramai cu bine dragul meu..nu mantreba dc. O stii prea bine cum o stiu si eu. Iar cu iubirea ce ti o port... Ce pot sa fac..o iau cu mine... Caci fara ea...sa mor imi vine...

...Stiu ca "existi" si-am sa te caut in fiecare OM pana am sa te gasesc...

De cine ne temem ...Vezi umbrele fugarinndu.se in lumina alba a noptii polare ;Cuvinte,urmarite de taceri si fara raspuns ;Tu ...esti OM ...si afirmi ca te temi;Te temi ca ecoul cuvintelor sa nu sune .....fals ;Ti.e teama de aceste doua cuvinte care te imbraca stramb Ca o camasa straina care e mult mai stramta ;Te temi de gesturi pe care poti ..sa le faci Pentru ca stii ca nu mai pot fi indreptate ;Te temi de sensul cuvintelor goale ..care te invadeaza Si nu stii sa le raspunzi ;Te temi de tine ,de cel pe care l.ai cunoscut si pe cel ..care l.ai cunoscut transformandu.se in fiecare clipa .....in altul ..Pentru ca insuti teama este asemeni noua , un cuvant de plastelina !

(In ziua cand am simtit caldura acestor urme, am plecat in cautarea cuibului... usa era inchisa, dar cheia era la locul ei, in cui, acolo unde o lasi intotdeauna... pentru ca toata lumea sa o poata vedea, pentru ca toti sa intre inauntru si sa se incalzeasca la focul ce arde acolo dintotdeauna. Am venit in timp ce Tu dormeai, dar nu sa-ti tulbur linistea si somnul, ci pentru ca Tu ma visai. Intr-o alta viata, noi ne-am scris poate iubirea, acum sant aici, ca sa o traim… sunt strainul, umbra, care poate iti e destin. “Mainile mele in mainile tale, impreuna, dincolo si dincoace de viata si de moarte”... in eternitate. Sunt ALBUL din visul tau, sunt esenta din culoarea care da noanta si alcatuieste toate culorile din lume… pot fi simplu si curat, pot fi ziua de maine. Fi Tu soimul, iar Eu lupul.. sa fim povestea celui ce te-a educat. De cand alerg intruna, am gasit in tine, ceeace am cautat!)